The Shape of Things to Come

Am trait in ultimi ani in umbra principiilor...in umbra lucrurilor si a sentimentelor in care credeam cu adevarat....in umbra vietii de care sintem cu totii dependenti.Am ajuns in punctul in care am inteles ce am gresit...si unde am gresit.Poate sint un demiurg cum am fost numit de un bun prieten....dar acolo undeva totusi trebuie sa pun stop la multe principii si idei ....si vise...vise ce poate m-au tinut in viata.....sa renunt la ele....sau sa lupt pentru ele....BIG FRAKIN QUESTION!!!!!!!!!

Idea mea de viata a fost ca inainte de toate trebuie sa fie dragoste....dar se pare ca am daruit prea multa dintr-o data si....Sacrificiul pentru cel de linga mine...daruirea...si ma aleg cu....nici macar respectul...Viata e o prapastie in care vrei nu vrei cazi...si daca in cadere nu inveti sa crezi in ea nimeni si nimic nu te opreste si cazi...si cazi...Nu stiu daca cred cu adevarat in viata asa cum e ea acum ...visele se pare ca m-au dus prea departe...Ma doare sa acept ca viata e materiala si ca defapt nimic nu mai tine de suflet si de ceea ce simti in el si nu in buzunar.Cunosc si simt dependenta de viata dar...Dumnezeule de ce mai facut asa...la ce bun ...daca sufletul.....e pustiu...singur...Asteptare...invatare...teorii...cuvinte ..intrebari raspunsuri....Dumnezeule...am pierdut atit de mult timp facind asta....prea multe ginduri...prea multe cuvinte...merg inainte pentru ca ...merg ...sau poate cad in continuare defapt....dar in mine...motivatia.....pentru a fi ceea ce trebuie sa fiu. trebuie sa fiu intai pentru mine...dar....

 Nu cunosc forma viitorului...dar trebuie sa sper...in...ce...nu stiu...


Dont run, please do not run away....do not blame me, do not blame yourself ...blame God,blame the Devil...blame life,blame death...we have no responsibility for what we are.

Fragmente din mine

un serial ce il recomand oricui....o poveste...o drama...si nu neaparat un sci-fi......

Asteptare...cautarea...va lua sfirsit....

Intodeauna am pus intrebari...am raspuns...am raspuns si au aparut alte intrebari...si iar.... si incet am reusit sa inteleg lucruri ce putini au vointa si dorinta sa le vada...sa le inteleaga.Toat acest timp m-am ascuns...in acesta lume plina de dorinte ...de vise...chiar daca toate se prabusesc acum...una insa va ramine....dorinta de a trai...si de duce mai departe....ceva ce nimeni si nimic nu-mi va putea lua...sufletul...Nu-l voi inchide niciodata...voi inchide ochi trupului dar pe el niciodata.Oricare ar fi viitorul  voi  merge inainte pentru ceea ce sint...pentru ceea ce as putea fi...Sa muncesc in tara e..cam complicat ...o sa fie cam greu...si cam lung punctul de plecare...iar in strainatate sansa materiala e mult mai mare....hm ....dupa mult timp am inceput sa ma gindesc si la viata materiala...pentru ca pina la urma depindem de ea ...am reusit sa accept si asta.In putin timp am reusit sa pun ordine in mintea si sufletul meu....si trebuie sa-ti multumesc tie "raza de soare"...dar nu din motivul pe care il crezi.In acest putin timp am reusit sa schimb in parte chiar si gindirea unei persoane care stia ca am dreptate dar pina nu a simtit nu a fost convins...am fost fericit sa vad in sufletul lui ceva ce se apropia de perfectiune...Ma bucur ca ceva acolo se confirma ...si in sufletul meu....poate totusi acolo sint persoane ce nu au uitat...Mie teama de ce va urma pentru mine insa nu mie frica de viata...ceva sa schimbat...ceva ...de care inainte m-am temut.
   Viata isi are cursul ei si eu voi fi undeva pe "acolo"...parca ceva  ma face curios...cita vointa voi avea.....de obicei mia placut imprevizibilul...Daca pina acum am luptat pentru principii si pentru o 'liniste' gresit inteleasa acum e timpul sa lupt pentru propia 'liniste'...pentru mine..si ceea ce ma reprezinta pe mine.

P.S:poate stie cineva de ce ma trezesc dimineata fara un motiv anume ...numai pe la 6 fara 5 min....fara ceas fara ca ceva sa sune etc...sint cam satul de coincidentele din viata mea....si vorba fetei mele :)cred ca am nevoie de un concediu...........

Fragmente din... mine

Armin Van buuren - Sound Of Goodbye
Încărcat de sebdevinc. - See the latest featured music videos.

Ginduri

Am incercat sa ma privesc pe mine insumi in oglinda ..dar din perspectiva lumii materiale.....nasol rezultat.M-am ascuns atit de mult timp in spatelui unui vis sperind si crezind ca simplul fapt ca simt ceea ce simt, ca sint asa cum au spus altii un familist de neclintit ma va face sa merg la nesfirsit .....Am ignorat dorintele ...visele...sa visezi e frumos...dar am ajuns intr-un moment acum cind sufletul si visele ce m-au tinut pina acum in picioare..isi cer dreptul ...la implinire...


Privesc viata din jur....oare o sa pot crea vreodata armonia dintre spiritualitate si material...Mia fost aratat ca intr-o zi acest moment va venidar nu am vrut sa inteleg...sa cred...Dumnezeule am stiut intodeauna ce va urma ...nu am vrut sa cred...Atita timp trecut....timp si rani ce probabil nu se vor vindeca niciodata.Ma pot alina doar cu bucuria de a sti ca e acolo...dar asta nu va inlocui "lipsa" pentru nici unul din noi.Viata e materiala....sintem dependenti de ea.... dar... noi sintem dependenti si de vise ...dar visele au dreptul oare la implinire??? Oare facem ceva sa le implinim....sau ne complacem in ceea ce sintem acoperind durerea unei zile cu un nou vis.Voi incerca macar sa ramin eu...in viata....acelasi eu...pentru ca ..."stiu".

Perfectiunea

Nimic nu e perfect ???Nimic material nu o sa fie perfect...nimic spiritual nu e perfect.........si totusi ceva in ceea ce se numeste existenta e perfect....iubirea dintre doua suflete......iubirea din care se nasc stele.

Take me...

take me away of dark....,and I will help you find the light
take me away of my despair....,and i will show you the infinite happiness
take me away of my nightmare....,and i will make your dream come true
take me away of my life....,and i will show you the imortality
take me away of my fear....,and we will learn together the courage to live
take me away...take me with you....

STRIGATE...

I need, I need love


I need, I need, I need, I need, I need love



No, don't wanna be alone tonight

Don't wanna see the morning light

The only thing I need is love



I, I'm only waitin on a sign

Anticipatin you'll be mine

The only thing I need is love



I need, I need, I need, I need love

I need, I need, I need, I need, I need, I need love



(Oh baby

I miss you so)

I need love

I need love

(Oh oh baby

I need you

And I miss you so)

I need love



Heart beats like crazy

I need love

(l need love

L need love

L need love)

Reach out and feel me

I need love

(I need love

I need love

L need love)



Heart beats like crazy

I need love

(I need love

L need love

L love)

Reach out and feel me

I need love

...aici....acolo

Din nou...cu motive total diferite ...viata pare sa imi joace in fata ochilor...pare...sau poate totul e real.Undeva pe drumul pe care lam parcurs...poate...m-am pierdut ca om ....sufletul e inca acolo insa si striga ...necontrolat...fara sa mai am puterea sa il amutesc.Am inceput sa scriu de mult pe blog ....motivatia........Dumnezeule de ce sint ceea ce sint .....cite lacrimi vor mai curge din sufletul meu....din ochi mei.Doamne...poate nu sint eu perfectiunea...poate nu sint decit un alt suflet .....dar.....te rog nu ma lasa sa cad...nu ma lasa sa cad fara sa stiu...nu ma lasa sa cad fara sa ....sa mai ating din nou....lumina...Da-mi puterea...da-mi forta ....sa merg inainte...sa fiu din nou alaturi de ...ea....alaturi de acei doi ochi de inger....da-mi sansa sa fiu ceea ce sint...dami sansa sa vad din ochi ce m-au facut ceea ce sint.Da-mi sansa sa tin din nou in brate acel suflet....lasa-ma sa ma transform din nou in lumina.






Trecerea timpului si intrebarile m-au coplesit...dar undeva inauntru ceva a staruit cu toate ca am simtit intodeauna ca ..nu as putea face acest lucru...blocat de infinitul acestei lumi.Pe linga imensul chestionar al vietii la care cred ca am raspuns o singura dilema a ramas.Anul trecut in august cind prietenul meu gainusa nebunatica mi-a aratat cum sa deschid un blog..m-am gindit ca poate gindurile mele ...vor ajunge undeva...undeva...unde ea exista si poate ma aude.Pentru un timp am scris destul de mult despre mine si ceea ce simt...despre ceea ce sint.despre ce gindesc.Din august pina in noiebrie blogul meu afisa idei de viata poate...sau mai bine spus ma afisa in totalitate ...O fototografie ...poate prea perfecta...ce intr-un moment de dezamagire ce viata le ofera cu darnicie...am sters blogul.Asa ca si ultima postare de ieri am facut acest gest intr-un moment in care viata....ma pus fata in fata cu propiile mele temeri...motive de disperare.Acum insa ceva ...ceva ce nu pot controla ...ceva ce pur si simplu nu am putut controla nici pina acum ...a revenit.....din nou... mai taios si mai in forta ca niciodata....Ciudat...sau poate nu...cind am inceput sa scriu acest blog ....in acea dimineata..in care am scris prima postare din cana de cafea cu lapte ..o picatura ce nu am vazut-o a cazut pe biroul calculatorului.Tirziu dupa ce am luat acea cana sa o spal am vazut acea picatura.Se uscase...dar...forma ei era ....o inima perfecta...perfecta.Datorita acestui fapt am sperat..si sper...acesta a fost motivul pentru care dupa ce am sters blogul...am inceput din nou...IMI dau seama ca din '94 cind am dat o tura pe la poarta raiului viata mea ...spre diferenta lumii in care traiesc ce e guvernata de ginduri si de modul de a gindi eu sint guvernat si de simturi.De ce toate aceste cuvinte ..gramada de vorbe poate fara valoare...da... probabil...insa ceva...undeva....acolo pare sa apara o mica stralucire de lumina...poate lumina ce .................





Pentru ca sint...si pentru ca simt ca esti...

GINDURI..

Life is a bitch and we are her clients.If we have the guts we do what we want,if dont......

Fragmente din... mine

Cine sint eu...?

O umbra ce sa nascut intr-o lume plina de intuneric...o umbra ce uraste lumea de care apartine...uraste intunericul...o umbra ce iubeste lumina

Un simplu vas de lut...sau poate mai mult.Privind trecutul privind prezentul...pun o singura intrebare:POATE FI SUFLETUL PROPIUL MEU DUSMAN???Nu am facut legatura cu el niciodata....nu eu...el a facut-o din todeauna chiar de la inceput.El a fost cel ce ma controlat...el a fost cel a avut puterea si nu eu.Din tot ce el mia dictat in timpeu nu am ascultat decit tirziu...prea tirziu.M-am opus fara sa inteleg de ce...Acum cind am inteles ... nu mai gasesc rostul...puterea de a merge acolo...de a pasi printre suratele mele ... umbrele.Tot acest timp am luptat cu mine insumi.Am luptat sa-mi inteleg sufletul,sa inteleg de ce sint o umbra ce iubeste lumina.Lumina e izbavirea...ha ha ...cuvinte fara noima cuvinte si explicatii usoare si usor de acceptat.Lumina si intunericul...pozitivul si negativul...elemente contrare se atrag...ceva mai plauzibil dar nu destul.Mai lipseste ceva...ceva ....ce a fost folosit in creatie..ceva fara de care nu ar fi existat creatia.Defapt reprezinta insusi creatia...si noi umbrele iam gasit un nume...iubire...si l-am etichetat drept sentiment.Simplu...ciudat..niciodata nu mia placut simplul acestei lumi.
OARE DEFAPT EU SINT DUSMANUL SUFLETULUI CEL PORT???Nu mai stiu...Undeva ...acolo...in interiorul umbrei sa creat ceva...ceva ce cuvintele sint prea mici ca sa explice ce.Infinitul...infinitul nu trebuie inteles....nici macar cautat.E in noi..doar in noi,dar refuzam sa il vedem.Trebuie acceptat si multele intrebari dispar ...pentru ca raspunsurile sint tot acolo si pur si simplu se anuleaza reciproc.Da am fost dusmanul sufletului cel port...pentru ca nu am inteles..sau poate nu am ascultat la timp.Am incercat sa creez acel vis insa nu m-am folosit de suflet chiar daca undeva il auzeam strigind.Am sfacut acest lucru increzator in...sperante..in principii de viata ce numi apartin.Am fost las ...nu am avut curajul de a infrunta realitatea mea personala...si inca sint...si inca sint...sau poate undeva in lupta cu interiorul meu am obosit.Nu mai am putere sa lupt pentru ceea ce imi doresc....sau poate nu am avut niciodata....

Ce as fi putut fi...(sau am vrut sa fiu)






Am vrut sa fiu acea picatura de lumina pentru cei de linga mine...pentru ca fericirea mea personala exista doar in zimbetul lor.Cum poate o umbra sa se transforme in lumina...paradoxdar am incercat sa o fac si mica parte am reusit.Am vrut sa fiu un sot perfect.un tata ideal.. hmmm...imi vine sa rad de mine insumi.Am vrut sa creez ceea ce sufletul imi spunea ca lipseste.Am vrut sa creez perfectiunea.Stupida idee..dar asta am simtit si mi-am dorit.Am vrut chiar daca nu pot atinge idealurile macar sa aduc linistea si fericirea celor ce depind de mine.Dar precum am spus cuiva cind imi doresc ceva sint parca mai indepartat de acel punct final.Intodeauna ceva ma tinut departe de aceste idealuri....De ce???Poate pentru ca defapt destinul meu e altul...Ce este real si ce nu...in mine..in mintea mea...am pierdut controlul.Am atins adevarul...infinitul... dar singur ma voi pierde in el...


O idee a staruit adinc in mine de la inceput si pina acum.Chiar daca ziua de maine imi va lua tot ce am..tot..daca linga mine e acel suflet...mie deajuns...fara apa fara mincare...fara nimic..patru zile mi-ar fi deajuns sa pot sa spun "da sint viu si a meritat sa fiu..."

Viata

.....viata e un mod lent de a muri......da asa este insa in acea clipa din infinit numita viata se nasc stele...si mor.
Ne nastem intr-o lume materiala,purtam un suflet pe care il ascundem din frica de a nu il pierde...dar ne limitam la atit.Traim in continuare cu ginduri si cu amintiri,ce incercam sa le uitam fara insa sa invatam din ele.Ne lasam dusi de valul vieti care in viltoarea lui ne orbeste si ne poarta mai departe...catre nicaieri.Speram ca ne va opri undeva unde fericirea ne asteapta pe o insula frumoasa.Nu o va face...nici el si nici noi...ne vom lasa dusi de val fara sa mai incercam sa privim in jur...si vom trece pe linga insule pustii cara insa pot fi roditoare si frumoase.N e lasam controlati de viata materiala ce o traim...ne lasam controlati de visuri si sperante desarte care citeodata nici macar nu au sens.Ne lasam controlati de idei transmise sau imprumutate de la altii si credem in ele.Ne lasam condusi de mintea ...de inima si nu de suflet.Inchidem in noi totul si mergem inainte.Incercam sa ne amutim ,sa ne adormim sufletul,il reducem la tacere....dar pina la urma el acolo in interior va gasi un mod sa tipe si sa spuna" OPRESTETE ..CE VREI SA FACI...CE AI FACUT".Unii ne oprim si privim in urma dar pentru ca nu vrem sa intelegem mergem mai departe...alti alegem sfirsitul ingroziti de viata ce a trecut.Poate lasitate...desi si acea persoana ce nu se opreste si nu vrea sa inteleaga intra tot in lasitate.
M-am amagit un deceniu ca un om se schimba..pentru ca viata are efectul ei asupra fiecaruia.A fost o greseala enorma.Un om trebuie sa isi cunoasca sufletul pentru a se schimba in aceasta viata.Viata ce o traim totul in jurul nostru e material si da poate isi are importanta ei...insa cit timp un om nu isi cunoaste sufletul...traieste de pomana.Viata din jur ne afecteaza direct sau indirect...legaturile cu oameni si cu existenta in sine.Ne lasam coplesiti de frica de cel de alaturi pentru ca luptam de parca undeva la sfirsit vom avea infinitul.Existenta noastra e un infinit de variabile...creeate de modul nostru de trai..de viata.Exista insa unul simplu insa si acela este prin ascultarea sufletului..prin intelegerea lui

Sufletul meu

Credem in viata pentru ca ne e frica de moarte...credem in Dumnezeu pentru ca ne e teama de Diavol,credem in iubire pentru ca stim ce e ura,ne place lumina pentru ca ne e frica de intuneric,.....

Totul  e dual...chiar si sufletul....ceva ce poate stiu mai bine decit oricine.Existenta  insa ne-a separat.Dincolo de conditiile ce se impun la revenirea unui suflet in aceasta dimensiune am primit amintiri si asta pentru ca el acel suflet era acea parte ...acea piesa de puzzel a carei lipsa o simt.Motive ...roluri... dar ma intreb totusi...de ce port aceste amintiri.... de ce atitea semne ....de ce atitea reguli incalcate...stiu ca nimic nu e intimplator...Toate astea mi-au transformat viata...gindire....simturile...m-au schimbat.Stiu ce inseamna iubirea pura.... stiu ce inseamna  sa simti caldura,sa nu ai nevoie de cuvinte....
  Clipe ce sint tot mai dese simt ca vreau pur si simplu sa ma asez undeva ,sa inchid ochii,....sa n u mai vad si sa nu mai aud....linistea.............Dar nu o fac pentru ca  nu e ceea ce stiu ca ar putea fi....nu e linistea ce mi-o doresc...

I love you...i kill you

o melodie...niste versuri..si atit de multe intelesuri!!!!!

Unde....

O formatie...o muzica cu care as putea spune ca am crescut si...o alta intrebare....poate singura fara raspuns

As fi vrut sa fii aici......

sa te tin in brate...sa privesc in ochii tai ..sa vad lumina din ei...lumina ce o caut.As fi vrut sa fi aici ....linga mine sa-ti simt caldura...sa-ti simt inima...iubirea fara de care simt ca nu mai pot merge inainte.As fi vrut sa fi aici ...ca atunci cind deschid ochii la inceputul unei noi zile sa nu mai pling  ......ca tu nu esti linga mine....ca ochii tai de inger nu imi lumineaza sufletul ..............

M-am oprit...sau poate am obosit...

....sa caut raspunsuri....raspunsuri ce le am ...le am dar nu vreau sa le recunosc,sa le accept.Privesc in jur si nu pot sa inteleg de ce lumea in care traiesc alearga necontenit dupa o viata materiala,o viata ce nu ofera nimic....un nimic care nu creaza decit sperante desarte,un nimic ce spulbera vise...vise si dorinte pure...bine intentionate.Nu inteleg de ce cu toate ca lumea pare ca merge doar spre autodistrugere...ne lasam dusi de val...ne lasam angrenati de viata si uitam natura umana..uitam ce sintem,uitam ca avem un suflet...uitam...Ne dorim fericirea...care fericire?!?Fericirea de a calca pe altii in picioare pentru a cistiga un loc mai sus in societate...de a vea mai mult decit cel de linga noi,ne dorim fericirea personala????Cuvinte desarte....doua cuvinte inventate pentru a acoperi golurile din noi...pentru a creea motivatii,dorinte.....Nu exista fericire personala,fericirea si implinirea nu poate fi a unei singure persoane.Idea in sine nu e decit o fantasma a vietii de care ne agatam cu disperare si vrem sa o gasim,sa o realizam...cu orice pret.Cu orice pret... chiar si suferinta celor dragi...celor din jurul nostru.Dualitatea umana nu consta doar in pereche primordiala barbat-femeie...e mai mult,mult mai mult.Dar traind in modul actual nu facem altceva decit ne marginalizam,ne separam....Legaturile dintre oameni au disparut....iar cele ce mai exista au la baza un folos...un folos material.
M-am oprit ... sa privesc in jur inca odata... si ma doare.Viata in sine ma doare...ma doare pentru nu mai exista incredere in oameni...ma doare pentru ca a fi om in ziua de azi inseamna si e egal cu ceva material.Sufletele noastre nu sint materiale... dar oare mai exista asa ceva in noi...sau poate mai modern corpul nostru nu e decit lut de oale...
Poate am obosit sa mai caut raspunsuri ce defapt le am....sau am obosit sa spun de ce.Poate sunt doar un inadaptat ... la viata ... la o viata ce imi cere sa distrug pentru a nu fi distrus....viata in sine e un razboi...o lupta necontenita...guvernata de legea junglei cu mica diferenta ca cel puternic e inlocuit de cel cu bani...Oare chiar sintem animale ... Ma intreb uneori daca mai sint persoane ce gindesc ca mine...care sufera de aceasi boala...aceasi nebunie

Ginduri pierdute....o viata pierduta....?

Viata ce o traiesc e umbra celei pe care defapt mi-o doresc.Traiesc as putea spune un cosmar...si in el visez cu totul altceva.De ce naiba trebuie sa fie viata atit de incurcata.Hmm...Pentru ca ne place sa o traim asa???!!!Pentru ca vrem sa acoperim momente,trairi,sentimente cu ginduri false cu dorinte....cu vise care sint creeate in minte...toate false si fara fundament.O facem doar pentru ca pe moment ne alina durerea si par sa acopere situatiile delicate....Ne-am obisnuit sa fim falsi si traim intr-o lume cu totul falsa si iluzorie.Mintim pe cei din jur, ne mintim pe noi insine ca "va fi bine"...Binele nu vine singur ci trebuie gasit si insusit.Binele vine din noi...dar trebuie cautat.Cu totii vrem o viata buna inbelsugata, dar... ce inseamna acum,in zilele noastre o viata imbelsugata?Aspiram la o viata materiala ignorind...calcind in picioare chiar si pe cei ce ne daruiesc sufletul.Evoluam distrugind ce este mai bun in noi.Omenirea si-a pierdut umanitatea.Secolul vitezei....pe naiba...viteza spre ce??
A trecut ceva timp... timp in care am crezut ca vad din nou speranta si intr-un fel am abandonat "visul"...Dependent de viata...o viata ce mi-o doresc altfel...nimic mai mult decit linistita...dar linistea mea porneste din suflet si acolo acolo e un gol ce am incercat sa il acopar nu sa il umplu.Sufletul meu e un puzzel cu o piesa lipsa ... un puzzel ce abia de curind am reusit sa-l pun in ordine.Viata in sine are mai multe carari ...liberul arbitru...Trebuie sa suferim pentru a invata...pentru a intelege de ce suferim si ca motivul nu se acopera sau ignora ci se elimina, se rezolva...
Ne chinuim o viata sa ne multumim pe noi si pe altii...Ne chinuim sa creem o baza materiala daca nu solida macar stabila.Luptam pentru o viata mizera...ce nici macar nu ne mai apartine.Ne lasam dusi de val sperind ca undeva va fi un tarm primitor si pentru noi.Visam la ceva fals in loc sa privim in sufletele noastre si sa vedem adevarul.Ne prefacem ca totul e ok...ne ascundem de gindul ca viata asta e un cosmar ...un cosmar ce continuam sa il traim sub falsa idee ca e un vis frumos.Iubim...spunem ca iubim si defapt calcam in picioare...pentru ca printre cei ce iubesc mai sint si oameni ce iubesc cu adevarat ...dar iubirea e si ea un ...lucru,un sentiment material nu???!!Totul se cumpara...totul se vinde....dragostea de mama....iubirea neconditionata, devotamentul...sufletele din noi le vindem unei vieti materiale ce nu face altceva decit sa le distruga.Cind ne vom opri din fuga de noi insine...cind ne vom satura de suferinta acoperita de iluzii.Oare o vom face vreodata....??