A fost un timp....

A fost un timp in care incercam sa fiu ceea ce simteam....un timp in care neintelegind ceea ce simteam incercam sa acopar acest lucru cu ceea ce viata imi ofera.Timp....ceva inexistent si indefinit acum pentru mine....ceva dupa care alergam fara macar vreodata sa-l cistigam sau sa-l avem....am inteles ca nu exista timp,ci doar viata....pe care unii din noi o pierdem fara sa ne dam seama...alergind dupa lucruri si situatii....Probabil o parte din mine nu stiu daca va putea sa inteleaga materialismul acestei vieti pe care o traiesc....neintelegerea insa nu inseamna si neacceptarea...."materialul" acestei vieti fiind necesar existentei insasi ca om.Am implinit 34 de ani ...ani in care pina in ultimile zile (as putea spune) nu am inteles defapt ceea ce doresc de la viata.Am ratacit intre realitatea sufletului meu si realitatea ce viata mea cerut-o....imi dau seama ca am luptat cu ceea ce sufletul imi cerea....incercind sa inteleg de ce si ce simt am luptat impotriva fara sa imi dau seama de evident...34 de ani injumatatiti de mine insumi ,de ceva ce nu intelegeam sau poate nu acceptam.Port amintiri ce putini le au,si probabil ar trebui sa fiu mandru ca stiu tot ceea ce stiu.Numi apartine dreptul sa schimb ceva in aceasta situatie....lipsa acelui suflet,iubirea care o simt pentru el,necesitatea prezentei lui ...m-au facut sa ratacesc ...acum insa am inteles ca nu pot invinge ceea ce imi apartine defapt.Ca atare incepind de azi voi pasi in viata diferit....pina la urma schimbarea asta,plecarea mea si revenirea mea in strainatate a avut efectul dorit...un nou inceput. Asa cum am redat in ultima postare ceea ce simt e un foc ce nu se poate stinge....si pentru mine acest foc va fi dorinta de viata...pentru ca undeva...pe drumul pe care merg probabil ne vom intilni din nou..."traieste pentru mine...voi trai pentru tine"...Asa cum un prieten virtual mia spus traim aici sa invatam si trecem probabil prin toate ...bine sau rau...idea fiind ca trebuie sa intelegem ce rost au toate si utilitatea lor in existenta noastra.Citeodata ...inainte...as fi vrut sa ma asez jos sa inchid ochii ,sa nu mai aud sa nu mai simt....sa mor......"Am incredere in tine si tu trebuie sa ai in mine".....poate daca nu as fi inteles as fi facut acest lucru...Imi dau seama ca defapt prin alchimia ce am incercat sa o "studiez" am reusit sa-mi descopar pina la urma propia comoara.Pina la urma in fiecare din noi rai sau buni exista ceva,ceva ce are puterea sa ne ridice pe o treapta mai sus in existenta noatra,acel ceva pentru mine fiind acel suflet.Legatura si "adevarul"descoperit inpreuna ne-a legat cu un fir subtire,invizibil care va fi acolo todeauna... DEPINDE DE TINE...DE EA...DEPINDE DE VOI ...Asa a fost intodeauna si asa va fii totul in viata depinde de ceea ce ne dorim, ceea ce defapt simtim in suflet si nici intr-un caz de ceea ce viata este...precum am spui viata nu e curva(puiu) ci oameni o fac...si precum ai spus(sunshine) viata e asa cum o vedem...sau cum vrem sa o vedem.Chiar mia prins bine sa am prieteni cu gindiri diferite...asa avind posibilitatea sa pun in balanta tot ceea ce stiu si simt+ gindurile voastre si sa rezulte sper ceva bun.Viata are valoarea ei si eu abia acum poate am reusit sa-mi dau seama de acest lucru...chiar daca inainte il stiam..nu reuseam insa sa inteleg.Totul in jurul nostru depine de noi si numai de noi si deci voi cei ce ma cititi...cautati-va fericirea dar nu uitati ca nu sinteti singuri ce aveti dreptul la ea......Nu lasati iubirea din sufletele voastre sa moara...pentru ca odata cu ea vva dispare si viata din voi...si nu vreau sa am prieteni "zombii"




P.S...SUNSHINE sa nu uiti niciodata ca informatiile despre propiul viitor care iti sint date sa le stii sint date cu rost...pentru ca poti previne acest lucru...crede-ma daca viitorul ar fi asta ai putea sa-l impiedici si tocmai din acesta cauza nu ai afla.Informatiile primite, premonitiile despre viitor sint acolo sa te ajute...adevarata linie a vietii nu ai sa o poti scimba si nimeni nici macar tu nu o vei putea cunoaste vreodata....e balanta dintre legile create pentru noi si liberul arbitru.

Despartire...nu pot...

Nisipul era moale si cald.Se aseza jos si privi in larg....Ea se aseza linga el si isi sprijini capul de umarul lui...

   -Nu vreau sa pleci....nu vreau sa ne despartim...

-Nici eu nu vreau dar....trebuie dragul meu...hotarirea sau puterea inca nu ne apartine.

Ea privi in sus la cerul plin de stele....

   -Voi fi acolo ...spuse privind cerul
   -Nu...nu te vreu decit linga mine...Te vreau aici...te...

   -Stiu dragul meu...stiu asa cum si tu stii ... ceea ce e intre noi nu se mai poate rupe.

   -.......

   -Nu trebuie sa-ti fie teama...acum cind stim ce sintem ..

   -Nu pot veni din nou aici fara tine...nu pot trai din nou fara tine ... nu vreau...

   -Va trebui sa te obisnuiesti ... voi fi mereu aici...ea puse mana in dreptul inimi lui... imi apartii asa cum si eu iti apartin...

   -Viata fara tine...spuse el ingrozit parca...

   -Priveste cerul si ma vei vedea de cite ori ai nevoie...traieste pentru mine...voi trai pentru tine ...intr-o zi poate vom gasi din nou drumul unul spre celalalt...

   -Si daca nu vom face decit sa ratacim la infinit...

Ea se ridica si se aseza in bratele lui si-l privi in ochi.

   -Am incredere in tine si tu trebuie sa ai in mine... in noptile ca astea te voi striga ...

   - Nu e corect de ce trebuie sa ne despartim acum cind stim totul...de ce trebuie sa o luam de la capat...

   -Poate intro zi vom avea raspuns la toate acum insa asta e cursul existentei noastre...nu mumai tie o sa-ti fie dor..o sa-mi lipsesti la fel de mult si tocmai asta o sa ne tina aprinsa lumina din noi...

   -Stiu ..stiu dar mie groaza de timpul in care nu vom fi impreuna...anii...poate vieti...ai dreptate...dar mie frica fara tine...

O imbrasisa si caldura din piepturile lor se facu simtita din nou...

  -Te iubesc ingerul meu...spuse el inainte ca ea sa se ridice si sa paseasca in mare.

Se intoarse si-l privi inca odata...in ochii ei citi aceasi teama pe care si el o simtea...

  -Si eu te iubesc dragul meu...spuse si apoi disparu incet...Brusc el se simti singur de parca era ...singur pe lume...singur...Se ridica si atinse valurile ce maturau incet plaja ca si cum ar fi vrut sa o atinga din nou.Simti o atingere calda pe umar...

  -E TIMPUL...

   -O sa uit tot, nu...pe ea ... pe mine...?
  -DEPINDE DE TINE...DE EA...DEPINDE DE VOI........

     Nu pot sa ma opresc....nu trebuie...nu vreau...sint promisiuni...sint legaturi ce chiar daca as putea nu am dreptul sa le rup.Existenta noastra nu se masoara in "timp"...nu exista timp pentru ...noi...clipele separate dor...citeodata ingrozitor...dar am promis....

  
# Nu stiu cum sint judecat de cei ce urmaresc acest blog....probabil nu bine ...am doi copii...am o familie...cu care am incercat sa acopar totul...am gresit e eronat spus,imi iubesc copii si familia...dar sint rupt in doua parti dinstincte...si nu mie usor...daca ziua aceea va veni vreodata ... acum sau "altadata" ,voi vedea la fata locului cum se spune...mie teama ca pe actualul drum al vietii nu am facut decit sa ma departez, dar viata e un drum cu multe variante si nu stiu ce imi rezerva...sper insa ca acel moment sa nu fie "departe".#

Povestea sufletului meu

  Viata este una singura , are valoarea ei si asta depinde de noi , de valoarea ce noi i-o atribuim . Pentru mine viata are o valoare total diferita fata de ceea ce vad la cei in jur , asta probabil datorindu-se sufletului cel port si ceea ce prin el am ajuns sa stiu .... sa simt.De cind ma stiu , cel putin de la virsta de cind ma indentific ca persoana in mine a existat ceva nelamurit , ceva lipsa , am fost un puzzel fara o piesa ... neterminat.in timp am cautat raspunsuri , am ratacit , am gresit multe poate in viata cautind ..... tot ceea ce urmeaza e povestea ce o port in suflet sau poate altfel spus mostenirea sufletului meu ... din alta viata . Voi inchide comentariile la acest ulltim post pentru ca nu doresc compasiune nimanui , si daca cineva se va simti miscat de ceea ce va citi sa nu se simta.O scriu aici pentru a elimina orice dilema din partea celor ce au citi printre rindurile blogului meu , asta daca printre ei sint persoane ce stiu si cred ca purtam un suflet , un suflet ce defapt reprezinta mai mult decit un cuvint,o caracteristica ......Tin sa spun ca pentru mine viata nu este doar ceea ce vedem zi de zi....lumea noastra fiind guvernata de legi si reguli nescrise ...




  Informatiile ce urmeaza le-am primit printr-un vis....in vis atit de real...un film la care eu eram spectator ... senzatiile sint greu de explicat stiu doar ca eram ... sau era sufletul meu pentru ca am simtit asta...la fel si despre ea...bucuria ca o vad amestecata cu tema si tristete...durerea si groaza in fata mortii.

   Cei doi s-au cunoscut pe malul marii ... el baiat singur ... fara parinti ... morti inainte de vreme ...ea , fata de familie mare bogata cu trei frati mai mari ... relatia dintre cei doi a devenit strinsa ... erau doua suflete gemene ... o iubire puternica ... mai presus de orice ... necesitatea de a fi impreuna ... momentele in care sint impreuna ... nu aveu nevoie de cuvinte ... dorinta , fericirea de a fi unul linga celalalt ... implinirea si disparitia fricii fata de viata si lume . Caldura ce izvora din propiile piepturi ... netinind cont ca defapt erau intr-o casa parasita si ploaia rece in udase pina la piele...Dar ca de obicei ce e frumos nu tine mult...parintii ei afla de relatie si o refuza ...el si ea se vad pe ascuns in continuare ... nimic nu ar fi putut opri ceea ce era intre ei ... Observind ca totusi se intimpla ceva parinti cer sa-l vada si de fata cu ea il jignesc si fratii ei chiar il lovesc ... in aceasi seara cei doi fug impreuna ... fara folos insa.Sint gasiti si separati din nou . Ea este inchisa in casa si tinuta cu forta departe de el . Cu toate astea reusesc sa se vada moment in care fratii ei o ameninta ca-i vor ucide iubitul . In disperare de cauza , pentru al proteja isi neaga iubirea pentru el si il izgoneste , moment in care el fara sa stie adevarul si incapabil sa inteleaga motivatia ei vine la ea acasa ... In acel moment fratii ei il bat si il duc undeva pe un cimp unde il injunghie ... si acolo moare ... Ea afla de moartea lui si indurerata considerind ca nu poate trai fara ideea ca el e acolo se sinucide ........



Totul , plus amanunte mici au fost primite intr-un vis...nu pot reda totul aici , nici macar trairile si simtire, nu le pot explica pentru ca fiecare simtim in felul nostru ... nu pot reda toate informatiile ce le-am primit prin simturi ... intr-un fel m-am bucurat si pe alta parte m-a intristat sa stiu in sfarsit ce a creat aceasta gaura in sufletul meu ... in mine pentru ca ce e al lui e si al meu.Dupa acest vis glasul acela interior ce l-am avut intodeauna a tacut ... a ramas doar durerea si ... exista legi sau reguli ce au fost incalcate . Imi pare rau ca nu am primit dreptul sa vad chipul ei ... nu stiu decit ca avea parul peste umeri si avea ochii de inger ... albastri sau verzi ... tot ea imi spusese si povestea ochilor de inger ... Nu stiu citi oameni poarta amintiri din alta viata ,sincer voi fi egoist ... nu cred ca ma intereseaza ... viata e diferita pentru toti si ne marcheaza din diferite motive ... Povestea asta sint nevoit sa o port in mine ... si o voi face , mindru ca stiu ce inseamna puritatea unui sentiment pe care lumea la uitat ....

Zile din jurnal....ginduri

9 oct

se lasa din nou seara si....sint intors pe dos...in mintea si sufletul meu ... haos total.Cineva ... ceva, ma face sa cred ceva...mie frica sa cred mie teama de mine si de tot ceea ce mintea sau sufletul imi spune.D-zeule devin oare paranoic...ce sa fac,ce sa cred,in ce sa mai cred....doamne mie teama de mine insumi.....adevarul...cuvintul ... idea...speranta....nu mai am putere sa dau cuvintelor si sentimentelor glas...nu mai am curaj...mie teama...dar nu stiu de ce mie teama.Mie teama ca as putea gresi,mie teama de tine...mie teama de realitate ..in iubire nu trebuie sa existe teama ...atunci mia fost teama si totul sa sfirsit ingrozitor....mie teama sa nu gresesc... o noua greseala pentru mine ar fi fatala...nu cred ca as avea puterea sa trec peste ...am obosit sa sper...sa visez la ceva ce citeodata pare ireal...ca un copil...ce inseamna oare sa fii matur... ce inseamna oare sa...simti ca cea ce tii in brate e tot ceea ce conteaza pentru tine in viata...ce inseamna oare sa te trezesti dimineata si sa vezi un zimbet ce sa faca mai mult decit zece cani cu cafea....doamne oare am simti vreodata asta.....astea sint momente cind pur si simplu inebunesc....mie teama ca nu o sa te aflu niciodata....ingerul meu drag...ploaia ce sa-mi stinga desertul din suflet....mangaierea ce sa-mi alunge durerea....zimbetul ce sa-mi opreasca lacrimile.Unde sint toate astea ....UNDE...

10 oct
ma gindesc la tine ....la mine ...si lupt din rasputeri sa nu o fac....dar nu pot ...anumite chestii dor...faptul ca nu esti aici...sau defapt ca nu te stiu...citeodata as vrea doar sa te stiu.... nu mi-ar ajunge insa...ma intreb la ce bun toate astea...la ce bun speranta in iubire...o iubire ce intirzie sa vina ...o iubire ce macina incet si sigur...oare merita iubirea atitia ani de agonie....pana la urma nici macar nu stiu ce "gust" are...nu cunosc decit gustul amar al durerii ca nu esti linga mine,ca nu te pot vedea,atinge...pentru a nu stiu cita oara ...Dzeule la ce bun totul...de ce trebuie sa fiu asa, nu inteleg,am obosit sa inteleg....am obosit sa ma simt gol pe dinauntru...destin,soarta...la naiba cu toate...la naiba...suflete gemene...la ce bun cind totul pare sa fie in van ce rost au greselile ce rost are faptul ca incerci sa fi tu insati intr-o lume plina de masti ,plina de o mizerie de sentimente umane.mascate de zimbete si de falsitate..la ce bun am primit amintirea ei daca .......trebuie sa ma opresc pentru ca ...merg prea departe....abia acum dupa mult timp imi dau seama ca defapt mie teama...ca probabil nu o sa am sansa sa te gasesc ....si ca defapt daca te gasesc o sa ratez clipa pentru ca nu stiu daca esti tu....

   Ceva ce am citit de curind ma intors pe dos...defapt nu a facut decit sa loveasca adinc acolo unde doare...nu stiu...probabil devin paronoic...mintea si sufletul imi devin haotice...imi doresc ceva si in acelesi timp mie teama...teama ca acel ceva nu poate fi real si nu vreau sa mai gresesc...sufar destul ca sa mai sufere si altii de pe urma mea...mie teama de mine.Am inceput sa scriu pe blog in speranta ca intr-o zi cuvintele mele vor trezi acel suflet...nu stiu daca au facut-o,si nici daca o vor face vreodata.Am incercat sa inteleg in timp ce simt si ce sint.De mult,prea mult timp golul din mine a macinat incet si sigur viata din mine.In ultimi ani mai precis 6 ani am reusit sa dau de capat misterului,sa inteleg lipsa din mine.Nu am fost privat de dragoste....iubire isa nu stiu daca as putea spune la fel.Pot gresi probabil....pentru ca iubirea ce eu mi-o doresc e total diferita de ceea ce lumea din ziua de azi numeste...poate doar eu sint devina in ceea ce simt pentru ca defapt atunci cind m-am casatorit am incercat sa acopar o gaura si nu sa o umplu.Stiu ca sint insa om si am erorile mele...una din ideile de viata fiindu-mi traiesc si invat din greseli.Din pacate unele din ele costa mult,si nu numai pe mine...Sintem dispusi greseli pentru ca tocmai asta ne face umani...insa singura dorinta ce o am ramine neimplinita acum,cind probabil voi incheia un capitol din viata.Nu sint o persoana prea ambitioasa insa cind imi doresc ceva cu adevarat fac...ciudat pentru ca-mi doresc ceva cu adevarat dar nu pot face nimic...mie teama de ceea ce imi doresc.Imi doresc ceva probabil ce alti ar caracteriza ca ceva copilaros...linistea sufleteasca...linistea...linistea care pentru mine este acel suflet...iubirea ce a trecut dincolo de moarte...nebunesc probabil dar sint curios citi incearca sa inteleaga un asemenea sentiment inainte sa-l judece....citi pot spune ca iubesc pe cineva fara macar sa-l cunoasca...alta nebunie nu?Viata ce o traiesc numi apartine,nu este a mea,apartine celei pe care am numito la un moment dat Serenity,fara macar sa stiu ce inseamna acel cuvint atunci, celei ce in clipele in care viata a incercat sa ma doboare aparea in gindurile mele ca o raza de soare ce alunga umbrele(eliminam coincidentele de data asta draga Sunshine)Acest vis pentru mine a fost puterea si energia vietii,insa cum toate au o limita incet sub presiunea vietii si cerinta sufletului,pe care am incercat sa-l amagesc,acum incet ma apropii de limite.Nu am facut in acest timp decit sa ma amagesc probabil,dar sincer nici nu stiu ce ar trebui sa fac,sau ce as putea sa fac.In mine sa creat o rana ,ce daca viata imi va demonstra intr-un fel sau altul ca ma insel,ma va ucide si fara sa stau pe ginduri prea mult as fi deacord...Nu pot concepe viata fara acea caldura care unii spun ca defapt nu dureaza prea mult.Eu stiu insa ca se stinge pentru ca defapt nu a existat vreodata,pentru ca defapt sint prea egoisti sa o intretina si egoismul si iubirea nu au aceasi casa.Cautind raspunsuri pentru mine am gasit multe altele si am ajuns poate in parte un filosof.Am vazut moartea as putea spune,nu mie teama de ea,mie teama insa de viata...viata fara "ea".Am ajuns sa dedic 99% din gindurile mele unui suflet ce nici macar nu stiu unde se afla.Cel putin cred ca nu stiu...precum am spus mie teama de ceea ce gindesc si simt cu toate ca imi doresc acest contact infinit de mult... mie teama...mie teama de iubirea ce o doresc...Chiar sint nebun...defapt pierd controlul a ceea ce simt si gindesc,nu ca miar fi aprtinut vreodata,insa niciodata ca acum.In ultimele doua saptamini de cind m-am instrainat si sint singur totul e mai rau...cel putin acasa ma luam cu altele....Nu am vrut niciodata sa ies in evidenta cu nimic,defapt mi sa parut normal in viata sa fiu eu insumi.Nu-mi doresc defapt decit sa fiu eu insumi nu-mi place sa port masca,poate doar la un bal mascat...daca o sa am vreodata ocazia.

you like piano .... you used to play the piano

I BELIEVE....YOU

....IN YOU....I believe in that love that has bonded us together long ago...

....IN DREAMS...I believe in dreams because it's the only place left where we can reach perfection

....IN LOVE...I believe in love because it's the only sense that makes us smile ... what really makes us happy

....IN LIFE.... I believe in life because is no life without love...is not worth living

    You're my dream, my love, my life. every second of my life is dominated by thoughts of you, by missing you ... So whatever I always try to make, life or myself belong to you.So please do not forget ... I love you ... I need you ... I want my life back, but not without you...

zile din ...jurnal

30 sept

e din nou noapte ....si...camera mea e atia de goala...sufletul mie gol...ochii imi sint incetosati de lacrimi ce numai sint....ce numai au izvor..............cit doamne cit.....cit vor trebui sa mai curga........am obosit sa traiesc cu sufletul asta.........AM OBOSIT SA PLING IN FIECARE SEARA !!!!!!!!!....pentru ca a mai trecut o zi fara ca tu sa fii ....linga mine...pentru ca nu te pot tine in brate in noapte asta....pentru ca va urma o noua dimineata in care ma voi trezi singur fara sa vad acei ochi de inger ce sa-mi lumineze ziua......Un de esti tu iubire...unde te ascunzi...UNDE ESTIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII.............................

4 oct
drifting... im dreaming...to you...drifting in life...im dreaming to finding you....and in search for you..im drifting...in life.Everthing around me is black and white.....no color...no touch...no hope ...no love....no life.Im dead ....like a zombie...like a shadow...im passing on earth ... in search of your love...in search of life....my life...you.Without you im nothing,i will never find my place to be,because my place is on your side,because you and my are one.Every second what is passing by....is a eternity ... a nightmare without end...I wonder how do you fell....i hope better then my self...

Incerc sa scriu un jurnal...speram ca "aici" o sa ma pot ascunde...in munca ...o sa pot trece peste lipsa dar...nu.Orasul in care stau se numeste TRES CANTOS...e mic dar linistit...oamenii sint altfel...intr-un fel ...desi sint tot oameni...Sint singur printre straini....cu toate ca aici sta si fratele meu....cu toate astea sint la fel....mie dor si doare...dar totusi incerc sa ma abtin sa arat ceea ce simt...sint citeva seri in care lacrimile au curs din nou...nu doar citeva...incep sa ma pierd tot mai des in propiul suflet....in acel "hau" ce se deschide in mine continuu...

Un nou inceput....sau poate totul e la fel

         Sint departe acum....in Madrid...departe de ceea ce poate facea sa sufar...As vrea sa spun ca m-ie bine acum dar nu vreau sa ma mint.Am plecat sa muncesc ,a doua oara insa de aceasta data cu alte ginduri,alte sperante ce sper sa reusesc sa le implinesc.Cu toate astea aseara prima noapte aici inainte de culcare camera in care stau mi-sa parut ingrozitor de rece si pustie...tacuta.As putea da vina pe singuratate dar.....nu stiu.Nu stiu daca mie dor...daca mie dor nu stiu de cine...simt doar aceasi gaura imensa...ce nu o pot acoperi .Toate aste,venirea mea din nou aici,ce simt...bucuria ca ma aflu aici si acelasi etern gol in suflet....toate astea pot fi un nou inceput sau pot fila fel de vechi ca si inainte...nu stiu.Va trebui sa-mi planific totul de data asta..tot ce vreau sa fac si ce vreau sa dobindesc....si sper sa pot....sper....Sper ca de maine sa intru la munca pentru ca aici daca e munca sint bani...si daca sint bani....atunci sint multe....nu am sa pot sa accept niciodata banul inaintea sufletului...
      Nu mai sint in acelasi loc..dar oriunde m-as duce nu pot fugi de sufletul meu...de tine,de dorul de tine de durerea provocata de lipsa ta.Uneori ,da,mi-as dori sa pot fugi...de tot...de tine de lume ....imi  doresc inexistenta uneori...pentru ca timpul trece si eu nu te aflu....nu te vad, nu te ating....Dumnezeule esti asa de crud uneori.....
     Sper ca intr-o zi voi ridica privirea si ochii tai ma vor opri din mers...vor opri timpul pentru mine atit cit si pentru tine...vor alunga tot ceea ce ma chinue....Deocamdata nu am in dotare un calculator si nici internet dar voi vedea.....oriceas face sau s-ar intimpla tu vei fi mereu aci in sufletul meu...dar sper ca intro zi sa nu mai fi acolo......sa fii reala .... in bratel mele....y miss you...my angel...

Omul

Omul fara ...duiosie,caldura,atentie....omul fara iubire e un mecanism stricat,ruginit ce scirtaie....

I WANT TO FLY AGAIN

   Stau in fata calculatorului si ascult ~missing~...ma intreb si ma mir...asemanarea unor chestii in viata....In curind probabil o sa plec din tara....o sa inchei un capitol din viata...se pare cel putin ca sperantele s-ar implini pina la urma, cel putin in parte...mai ramine ceva....tu....vei fi acolo,in sufletul meu,in gindurile mele.As vrea sa zbor din nou,dar aripile mele sint la tine asa cum ale tale sint la mine...Doar impreuna ...vom putea zbura din nou....Am nevoie de tine...nu uita acolo undeva cineva nu poate respira fara tine...

                        ..... I miss you like deserts miss the rain.....

VIATA...TU....seara

      M-am saturat ....de prea multe .chestii din viata...Incet dar sigur ma scufund ...in mocirla acestei lumi...si de multe ori as vrea ca totul sa se ...sfarseasca mai repede....dar probabil ar fi prea simplu...Noaptea ce a trecut a tinut sa-mi readuca si sa revigoreze cosmarul ce il traiesc...hmmm...iar ma plang....nici macar nu stiu daca defapt nu cumva e singurul lucru ce mi-a mai ramas de facut......

    

    Pastrez vie iubirea pentru tine....defapt esti singurul sentiment cald ce ma ajuta sa nu ma scufund.De atunci si pina acum din multe puncte de vedere a trecut o eternitate...iubirea insa a trecut dincolo de ....timp...si a ramas aceiasi...in sufletul meu.Viata noastra de acum e total diferita de cea de atunci...cu toate astea sufletul mi-te-a redat in mare parte.Nu sint ce am fost si nici tu nu esti...purtam aceasi ochi insa....aceleasi oglinzi...si stiu ca atunci cind voi privi in ei vom stii amandoi cine sintem .... Mi-am imaginat de atatea ori un astfel de moment...sau mai bine spus am incercat...pentru ca nici macar imaginatia nu mia oferit puterea sa simt cum ar putea fi acea clipa.Adorm cu tine in gind in speranta ca macar acolo te voi putea afla....Fara tine nimic nu e bine,nimic nu e normal...

   Din nou e seara...ca deobicei voi adormi cu gindul la tine ...rugindu-ma divinitatii sa ma duca mai aproape de tine...orice s-ar intimpla dincolo de aceste clipe....oriunde esti...reala sau nu....te iubesc....ingerul  meu...

EMOTIE DE TOAMNA


A venit toamna, acopera-mi inima cu ceva,
cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta.

Ma tem ca n-am sa te mai vad, uneori,
ca or sa-mi creasca aripi ascutite pina la nori,
ca ai sa te ascunzi intr-un ochi strain,
si el o sa se-nchida cu-o frunza de pelin.

Si-atunci ma apropii de pietre si tac,
iau cuvintele si le-nec in mare.
Suier luna si o rasar si o prefac
intr-o dragoste mare.

de Nichita Stanescu

AS VREA...DOAR...DREPTUL LA....

As vrea sa ma pot opri ... sa simt,sa gindesc...Defapt as vrea sa devin ceea ce am vazut azi in ochii altora...uitarea . indiferenta , pe alocuri groaza,durere...teama...dar cel mai mult indiferenta....Pentru ce vad toate astea....poate gresesc...poate sint doar..."dus prea departe".Sint o umbra printre alte umbre ...motivul difera insa...si cu toate aste sint umbra,chiar daca as vrea sa fiu mai mult ...viata nu-mi da voie sa fiu mai mult...defapt e posibil sa-mi fi luat totul...aproape.Incerc sa nu gindesc prea mult...nu o mai fac ...nu mai reusesc sa ascund durerea din suflet.Mastile nu ma prea mai ajuta sa ascund ce port in suflet.Am tot incercat sa vars un pahar de prea mult timp plin dar se umple mai repede decit pot sa il golesc....Traiesc intre doua universuri...dar nici unul nu mie baza...sint la jumatatea distantei dintre ele  si nu pot sa fac nimic.Am obosit ... sau poate defapt am devenit las....nu stiu...pe orice varianta a vietii as vrea sa incerc...sint blocat...sau poate mie teama...sa nu pierd...putinul cel mai am...hmm... putinul...sau viata...nu ca pentru mine ar conta acest lucru...nu mi-e frica de moarte....mai degraba de o viata fara......iubire....mi-a fost destul de greu sa spun asta,dar doar acest sentiment imi da puterea ,energia sa infrunt ceea ce viata imi asterne inainte...Doar iubirea are putere sa mute muntii spun poetii...dar ceea ce eu doresc ..e ceea ce sufletul imi cere si acest sentiment poate venii dintr-un singur suflet....acela suflet pe care il stiu..il cunosc..il simt adesea...dar nu am intalnit trupul cel poarta...ce nebunesc suna nu?Si ce daca....Asta sint si asta nu ma impiedicat sa fiu om...spre diferenta de altii foarte ...cu picioarele pe pamint.A fi om inseamna pentru mine cu totul altceva decit o pozitie in societate,o societate ce ucide la figurat ce ce ne face oameni...deci scuze daca cineva se simte jignit dar planeta pamint nu prea mai e populata de oameni.As putea spune multe cuvinte destul de neplacute  la adresa rasei ...umane...dar... totusi  ma opresc pentru ca ..e mai bine asa.Da... visez la o lume ce sa respecte viata in orice forma are...la o lume in care sa fim toti pentru unul si unul pentru toti....o lume in care iubirea sa nu fie doar un cuvint gasit in poezii si basme cu final fericit......Cu totii avem dreptul la viata...dar nu il vom redobandi decit atunci cind vom intelege cu adevarat ca defapt intre noi nu exista diferente decit cele pe care noi le creem...iar indiferenta dintre noi nu va face decit sa mareasca distanta dintre  ceea ce defapt se numeste om si mocirla numita umanitate care ne consideram.

WHY

Why do I have to live this life ... a simple question ... and a simple answer ... for a living ... Why should I go to a job where my work is not appreciated ... Why I help others when they not even appreciate it ... why go back home when even there not find peace .... Why dream when the morning seems the beginning of a new nightmare ... then again ... why deserve life lived ...Maybe somewhere there is something or someone who needs me ... or maybe that's just motivation for life ... to struggle to rise above others ... regardless of consequences and what to leave behind ... and love is only a reason, a dream to make us move forward ... If everything is in vain then I still wonder why it hurts so much ... why ... I have a soul ... why I can not change .

As vrea...voi fi.... (reeditat)

  as vrea sa fiu vintul ce se joaca'n parul tau,

  as vrea sa fiu raza de luna ce daseaza la pervazul tau,

  as vrea sa fiu picatura de ploaie ce aluneca pe buzele tale,

  as vrea sa fiu raza de soare ce te mangaie in fiecare dimineata,

  as vrea sa fiu steaua ce o privesti in fiecare seara.

  voi fi parfumul florilor ce-ti inunda simturile,

  voi fi raza de soare ce-ti incalzeste sufletul cind totul in jur e "rece",

  voi fi ploaia ce-ti va spala obrazul de lacrimile uscate de vreme,

  voi fi vintul ce-ti infioara trupul in noptile fierbinti de vara,

  voi fi lumina ce-ti va lumina sufletul cind intunericul acestei lumi va vrea sa te cuprinda,

  as vrea din nou sa te simt la pieptul meu,sa simt acea caldura ce se nastea in noi.

  voi fi acolo,aici, oriunde,peste tot...asteptind...un gand...

EU ....TIMPUL

    Timpul trece ...incet...timpul...al cui timp oare,al meu,al nostru...sau poate timpul acestei lumi ce eu nu prea o inteleg.Viata noastra e atit de infima in comparatie cu varsta universului...si totusi o consideram atat de importanta....si are pentru ca acest graunte de nisip din clepsidra timpului are rostul lui...sau poate rostul ce noi il dam.M-am gindit in ultimul timp la cit de "ciudat" sint probabil pentru alti care aici vad un chip ce defapt eu in viata de zi cu zi il ascund.Sint un om ca toti cei pe linga care treceti zi de zi pe strada.Sint simplu ,sint eu,...in curind 34 de ani....i-as numi altfel dar nu o fac...,1,87m inaltime,somer pentru ca deocamdata ma descurc si nici nu vreau sa-mi bat joc de mine muncind pe branci la cine stie ce patron nenorocit ce a uitat ca si el e om,sot si tata a doi copii,probabil divortat in curind(frumusetea vietii ),un visator inrait ...ce si-ar dori o lume aproape perfecta....o casa undeva in mijlocul codrului.....el si familia lui...departe de civilizatia galagioasa si egoista....departe de dependintele unei lumii ce stie doar sa ia ...si nu sa dea si inapoi....un visator inrait...ce plinge neincetat dupa doi ochi de inger pe care i-a "vazut",le-a simtit lipsa intodeauna....in cautarea lor si a intelegerii neampliniri simtite constant...un cautator de raspunsuri,pentru el,pentru suflet,pentru viata....un alchimist as putea spune ....un om ce stie si sa dea cu sapa dar si sa se ocupe de un PC ca programare si parte tehnica.....un om care stie sa faca o casa de la zero....

  Sint un om ...ca oricare altul....sau poate un nebun...dupa cum gindeste fiecare.Singurul lucru pe care mi-l doresc in viata ,probabil nu sint singurul,e linistea ....sau poate fericirea...insa cum fericirea si nefericirea sint parti ale aceasi monede...se pare ca nu am noroc...inca....poate alta data sau cine stie..Timpul pentru mine sa masurat in ginduri si idei de viata ce in timp sau cernut si au ramas cele care defapt ar trebui sa fie.Sint om ca toti oamenii dar asta nu inseamna ca accept societatea in care traiesc.Vad si inteleg principiile actuale de viata insa nu le pot accepta si...cu greu ma conformez lor.Asta e ..asta sint ....stiu sa iubesc insa stiu sa si urasc....chiar daca la ultimul capitol sint mediocru....in viata trebuie sa stii de toate.A stii insa nu inseamna i sa o fac.Nu mi-as intina sufletul ...sau karma cum spun altii...nu cred ca exista ceva ce merita astfel de sacrificiu.Iubesc viata ...dar nu asa cum sint obligat de societatea in care traiesc... sa o traiesc!Am inclinat intodeauna spre partea spirituala a vietii pentru ca nimic din societatea moderna numi poate oferi ceea ce eu imi doresc.... o eliberare pe care putini au puterea de a o intelege....

   Eu si timpul....timpul pentru mine e irelevant...nu-l voi masura niciodata si nu voi cauta sa-i dau forma minimala pe care noi oameni i-o dam in ultimul timp....nu mie teama de moarte ...nu mie teama de viata....mie teama doar ca am sa ramin "aici"...fara macar sa am acea.... liniste

Respecta viata

Filosofia fiind o stare si o tema se pare ,nativa pentru mine am ratacit in ginduri si printre ginduri mult timp.Ieri intr-un fel poate viata mia aratat cine sint si cum sint.Sint un ....demiurg asa cum au spus alti si da recunosc ...gindesc prea mult am facut acest lucru de cind ma stiu...si stiu si cauza dar nu o sa dau detaliul asta.Se spune ca teoria e varza fara practica dar in apararea mea as putea spune ca si practica fara aprofundarea teoriei e la fel de varza.Dar asa cum gindesc eu mult stiu si ca acesasta situatie e limitata ca exemplificare.Am un obicei tare prost dupa cum se vede.In grupul meu de prieteni ma impart insa pentru ca defapt noi oameni (asa cum cineva odata mia spus) nu toti sintem la fel,ne dezvoltam diferit.Mult timp,poate prea mult timp am considerat ca defapt toti sintem oameni si asa cum eu as putea fi o "apa lina" asa si altii... si invers.Viata ma pune in ultimul timp la incercare si spre nefericirea mea stiu si de ce.In curind probabil totul se va complica mai mult insa.E necesar si probabil pentru prima oara in viata sa-mi folosesc autoconservarea.Am cautat ca in sufletul meu sa nu las niciodata ura...dar precum tot eu spuneam "viata e o scoala la care noi elevii invatam,unii bine, alti mai putin si devin corijenti,iar altii deloc si aceia sint repetentii".Unde sint eu ...pe undeva pe acolo insa...nu vreau sa fiu propiul meu judecator pentru ca probabil nu o sa fiu impartial.Din pacate, daca as putea spune,pentru a putea trece de pragul actual ce il am in fata trebuie sa devin acel om acel om pe care defapt societatea si nu sufletul ,mi-l cere. Lumea din jurul meu se limiteaza doar la cei in care am vazut capacitatea sa inteleaga viata.Spun asta pentru ca defapt nu pot sa ma laud ca am prea multi prieteni dar cei care la ora actuala se numesc prieteni mei m-au lasat sa inteleg ca sint "de baza" cum sa spune si deocamdata pina la argumentul contra ...sper sa fie asa.Si tot eu am sa spun ..si ei la rindul lor sint oameni.Cu toti sintem supusi erori de la cea fizica.biologica pina la psihica.Viata pe care o traim e ..o clipa intr-un infinit si privesc in jur ...D-zeule ce ne mai grabim sa o definim sa o transformam, sa o schimbam in ceea ce vrem noi sa fie.Iertat sa-mi fie curajul intrebarii.."DE O CHINUIM(ne chinuim) ATAT DE MULT SA FACEM DIN EA CEVA CIT MAI FRUMOS ???...cind defapt nici macar nu cunoastem valoarea ei,nu o respectam.Cititorule te intreb oare ce inseamna respectul pentru viata.Si probabil va venii si raspunsul...ma doare in paispe de respectul tau traiesc asa cum vreau ce te doare pe tine de viata mea....Tocmai din acest motiv as putea numi fiinta ce-mi va raspunde in acest fel...o primata...incerc sa fiu bland....Ne numim oameni dar nu stim sau am uitat ce inseamna om...si pentru D-zeu nu definitia din dictionar sau wikipedia ca acolo sint numiti oameni fiintele vii si inteligente sii...vii si inteligente sint mai multe fiinte...nu vreau sa exemplific.Si inacest caz mai pun o intrebare de ce lasam viata sa ne transforme in animale, de ce oare gradina zoologica nu mai are garduri. Am cautat intodeauna sa inteleg de ce "pamintul se invirte"...m-am complicat mult...dar am inteles ca defapt pentru a intelege si pretui simplul trebuie sa simti ce e complicatul.Orice,in orice forma si stare va fi pretuita ..sau invatata ca valoare doar prin intelegerea partilor negative si pozitive din care e compusa.Nu voi face teoria chibritului ci ma voi limita doar la ceva important(cred)... a fi om si...viata in sine.

OM

E simplu sa spui ...sint om...si daca ma gindesc bine daca o faci in societate s-ar putea sa fii privit ca pe o insecta.A fi om nu inseamna doar sa mergi in doua picioare,sa ai un cap si un creier dezvoltat,sa ai scoli mai multe decit degetele de la maini si picioare.A fi om inseamna sa ai compasiune,sa sti ce e rau si ce e bine pentru tine si cei din jurul tau,sa stii sa respecti pe cei din jurul tau chiar si daca sint mai "nedezvoltati" ca tine,sa sti sa oferi dragoste celor din jur,a stii sa iubesti...pe cei ce merita si chiar si pe cei ce nu merita acest lucru.Acest lucru l-am invatat eu,sau poate il aveam in mine dar nu il recunosteam.OM inseamna sa ai calitatile astea si tot ce implica ele.Te intreb pe tine cititorule esti instare sa iubesti neconditionat,poti respecta un cersetor ca pe un om(as exemplifica dar nu cred ca e nevoie),poti privi rudele ce se bat la mostenire ...cu dragoste.Am doar eu impresia sau toate astea au disparut din sufletele noastre...ma intreb de ce...cumva poate pentru ca nu mai avem "siguranta zilei de maine".Ne norocirea celui de linga tine fa aduce bunastarea ta si a celor care depind de tine???Undeva am citit sau auzit ca noi romani avem un mare procent religios....imi vine sa ...vars ...daca asta e credinta.

VIATA

Un pasaj...pentru unii foarte usor,pentru altii un cosmar,...al treilea nu prea mai exista pentru ca dupa cum vad in societatea umana daca cumva nu a disparut o sa o faca cea de a treia clasa sociala.Viata inseamna azi dupa cum vad in jur.... o vila daca se poate cu piscina,un garaj cu cel putin doua masini,un serviciu la costum,o menajera,excursii la sfirsituri de saptamina...sincer nu mi-ar displace o astfel de viata si as putea spune ca am ratat aceasta sansa...nu trebuia decit sa ma prefac ca totul e ok,sa joc teatru cativa zeci de ani,sa iubesc ceva ce...mi-era strain,ce nu as putea iubi...Sint momente cind consider ca am facut mari greseli in viata dar dupa acele momente mi-am dat seama ca defapt nu as fi facut decit sa devin o "umbra".Viata nu inseamna un camin "cald" unde durerile si amaraciunea zilei sa treaca.Viata nu inseamna oare sa respecti tot ce misca in jurul tau ...cuvintator sau necuvintator,oameni,natura pentru ca viata ta depinde de ei...defapt om si viata sint doua definitii ce ar trebui sa se contopeasca...dar cum niciuna nu e respectata ma intreb ce sintem noi?????????

Ziua de ieri ma facut sa-mi pun o intrebare....cine sint eu sa modific modul de gindire al altora(ma refer la un priete cu care ma cunosc de aproximativ 5-6 ani).Intodeauna am privit oamenii dupa idea ca daca eu sint capabil sa fac ceva ce el face si el ar trebui sa fie la fel...m-am inselat...amarnic.Nu toti ne nastem la fel,si nici nu ne dezvoltam egal...societatea creeata de noi cei ce nu mai corespundem definitiilor ne face inegali si diferiti...Ne mai ramane un singur punct comun...purtam un suflet si doar prin el putem devenii ceea ce divinitatea sau natura ne-a destinat sa fim.Acest drum nu il vom atinge decit fiind oameni si respectind viata.