Despartire...nu pot...

Nisipul era moale si cald.Se aseza jos si privi in larg....Ea se aseza linga el si isi sprijini capul de umarul lui...

   -Nu vreau sa pleci....nu vreau sa ne despartim...

-Nici eu nu vreau dar....trebuie dragul meu...hotarirea sau puterea inca nu ne apartine.

Ea privi in sus la cerul plin de stele....

   -Voi fi acolo ...spuse privind cerul
   -Nu...nu te vreu decit linga mine...Te vreau aici...te...

   -Stiu dragul meu...stiu asa cum si tu stii ... ceea ce e intre noi nu se mai poate rupe.

   -.......

   -Nu trebuie sa-ti fie teama...acum cind stim ce sintem ..

   -Nu pot veni din nou aici fara tine...nu pot trai din nou fara tine ... nu vreau...

   -Va trebui sa te obisnuiesti ... voi fi mereu aici...ea puse mana in dreptul inimi lui... imi apartii asa cum si eu iti apartin...

   -Viata fara tine...spuse el ingrozit parca...

   -Priveste cerul si ma vei vedea de cite ori ai nevoie...traieste pentru mine...voi trai pentru tine ...intr-o zi poate vom gasi din nou drumul unul spre celalalt...

   -Si daca nu vom face decit sa ratacim la infinit...

Ea se ridica si se aseza in bratele lui si-l privi in ochi.

   -Am incredere in tine si tu trebuie sa ai in mine... in noptile ca astea te voi striga ...

   - Nu e corect de ce trebuie sa ne despartim acum cind stim totul...de ce trebuie sa o luam de la capat...

   -Poate intro zi vom avea raspuns la toate acum insa asta e cursul existentei noastre...nu mumai tie o sa-ti fie dor..o sa-mi lipsesti la fel de mult si tocmai asta o sa ne tina aprinsa lumina din noi...

   -Stiu ..stiu dar mie groaza de timpul in care nu vom fi impreuna...anii...poate vieti...ai dreptate...dar mie frica fara tine...

O imbrasisa si caldura din piepturile lor se facu simtita din nou...

  -Te iubesc ingerul meu...spuse el inainte ca ea sa se ridice si sa paseasca in mare.

Se intoarse si-l privi inca odata...in ochii ei citi aceasi teama pe care si el o simtea...

  -Si eu te iubesc dragul meu...spuse si apoi disparu incet...Brusc el se simti singur de parca era ...singur pe lume...singur...Se ridica si atinse valurile ce maturau incet plaja ca si cum ar fi vrut sa o atinga din nou.Simti o atingere calda pe umar...

  -E TIMPUL...

   -O sa uit tot, nu...pe ea ... pe mine...?
  -DEPINDE DE TINE...DE EA...DEPINDE DE VOI........

     Nu pot sa ma opresc....nu trebuie...nu vreau...sint promisiuni...sint legaturi ce chiar daca as putea nu am dreptul sa le rup.Existenta noastra nu se masoara in "timp"...nu exista timp pentru ...noi...clipele separate dor...citeodata ingrozitor...dar am promis....

  
# Nu stiu cum sint judecat de cei ce urmaresc acest blog....probabil nu bine ...am doi copii...am o familie...cu care am incercat sa acopar totul...am gresit e eronat spus,imi iubesc copii si familia...dar sint rupt in doua parti dinstincte...si nu mie usor...daca ziua aceea va veni vreodata ... acum sau "altadata" ,voi vedea la fata locului cum se spune...mie teama ca pe actualul drum al vietii nu am facut decit sa ma departez, dar viata e un drum cu multe variante si nu stiu ce imi rezerva...sper insa ca acel moment sa nu fie "departe".#