miercuri, 27 octombrie 2010

Pray for serenity

Doamne, acorda-mi linistea de a accepta  lucrurile ce nu se pot schimba, curajul de a schimba lucrurile ce se poat shimba, înţelepciunea să ştiu diferenţa, sa traiesc fiecare zi la rind, sa ma bucur de fiecare moment, sa inteleg ca dificultatea e o cale spre pace......
                                 .... reinhold  niebuhr....
 
   ....societatea in care traim ne duce atit de departe de ceea ce sintem ....e dureros si multi dintre noi nici macar nu observam acest lucru....muncim si traim pentru....a fi ceva in viata si uneori dupa ce o parte din dorinte sint realizate...ne dam seama ca defapt sintem singuri...si ca in tot acest timp nu am fost decit niste marionete ale vietii..ale societatii ...o societate ce a facut tot posibilul sa stearga tot ce e uman in noi... desigur nu putem avea totul...si atunci ce e mai important...chiar nu stiu....cum imi spunea cineva sintem fiinte spirituale si traim o viata materiala...dar unde e spiritualitatea...de ce oare trebuie sa treaca multi ani sau poate sa ajungem la o virsta la care sa privim in urma ... sau linga noi si sa ne dam seama ca defapt totul e praf ce singuri ni-l-am aruncat in ochi....pentru ca exista principii.....create si utilizate de societate....iar noi ... fiintele spirituale ... ne lasam condusi de ele si facem tot ce ne sta in putinta sa le satisfacem....uitind insa ca si noi sintem  ...praf in trecerea timpului ... ca ar trebui sa pretuim fiecare clipa.....

2 comentarii:

  1. am mai spus asta in unul din comentariile tale si nu odata tiam spuso si in fata ,si stiu ca si preluat si tu ceea ce tiam spus ,"daca nu consideram sinuciderea o lasitate ma sinucideam inainte de a ma naste "uitam ce inseamna sa fim umani pentru ca uitam ce inseamna sa fim umani,suntem doar niste tinichele care se lasa ghidat ca o papusa de marionate de bani bani bani .....spune totul despre noi am devenit niste figuri ostentative de pe o hartie verde sau de alta culoare ,nu suntem decat un nume scrisa pe o piatra de mormant sau pe o cruce cu sigla pusa "aici sia trait viata X "ce nu a reprezenta nimic mai mult decat un praf de nisip luat de vant si poate o picatura de ploaie ....

    RăspundețiȘtergere
  2. Societatea nu e o inchisoare si noi detinutii zidurile le-am ridicat chiar noi, poate prin asta ne scuzam greselile sau neputinta ca asa ne vrea societatea dar de fapt noi vrem altfel intrebarea este ce ne opreste? Frica , rusinea dar acestea sunt lucruri bine impuse si incorporate in noi de societate... uita-te la un copil el nu stie ce e frica sau de rusine spune ce vrea in gura mare apoi intervenim noi 'remedind' invatandu-l ca e rusine. Adevarul e ca suntem manipulati foarte mult si ca de fapt nu suntem liberi si ca poate chiar am fost crescuti sa fim frustrati si nefericiti. Provocarea in viata este sa gasesti cheia spre libertate catre propria persoana eu cel putin asta cred si asta vreau si asta e tot ce conteaza pt ca atunci cand mori nu pleci cu casa sau masina pt care ai muncit un amar de timp ci cu 'lucruri' si sentimente ce ni le-am strans in suflet. Si suntem spirituali pt ca sunt in primul rand spirit apoi trup si pt ca spiritul este tot ce ramane din noi pana la urma.

    RăspundețiȘtergere