duminică, 24 octombrie 2010

Ginduri... de seara

am privit mult timp in propiul suflet fara sa vad evidentul....si am incercat sa fug de ceea ce vedeam.Viata asa cum este,necesitatile si cerintele asa zisei supravietuiri plus dorinta adinca ce o simteam in suflet m-au dus in ratacire prea mult timpPrivesc acum in urma si ...ma ingrozesc....defapt nici macar nu stiu ce ar trebui sa fac....timpul....viata trece...durerea ramine poate intr-un fel mai linistita dar e acolo....si acum mai e ceva...groaza...teama pentru ceea ce poate urma ...pentru ziua de maine...pentru viitor.Chiar si aici ura si indiferenta sint litere de lege....Privesc in jur si vad doar invidie si gelozie....acasa de unde am plecat la fel....probabil nu prima oara si nici ultima....de ce atita ura...de ce atita suferinta...de ce eu nu pot fi asa ...de ce nu pot trece peste anumite lucruri...sentimente....Faptul ca port amintirile care le port ma fac asa...probabil pentru ca stiu ca natura umana poate fi altfel....pentru ca port in suflet iubire.Privesc in urma la cei de acasa.Situatia a degenerat mai repede decit credeam,sau cit ma asteptam....."am plecat unde mi-e mai usor si am lasat tot greul acasa"...Asta mi se spune acum....stau aici de o luna in care am muncit doar o saptamina si dorm probabil pe un pat de flori...ma duc prin baruri si discoteci in fiecare seara................................................Astea sint momente cind pur si simplu inebunesc.....momente  si cuvinte pe care cred ca nu le merit dar....viata e foarte frumoasa de ce nu si putin piper ca sarata e destul......Cei de acasa care nu au fost niciodata "instrainati" nu inteleg...nu pot intelege...sau nu vor.Nu e usor sa mergi intr-o tara straina,sa lucrezi de dimineata pina seara si la sfirsitul lunii cind ai bani in mina sa sa zimbesti stiind ca vei trimite un pachet acasa sau bani....nimeni nu e linga tine ....atunci cind vii obosit si vezi ca camera goala ....si rece....NU e nimeni sa te alinte atunci cind iti plesneste capul de nervi ca sefului nu-i convine nu stiu ce chestie....iar tu nu poti comenta pentru ca pina la urma...e sef si la sfirsitul lunii ie niste banicare in tara iti trebuie cine stie cite luni de munca fara insa sa mananci sau stiu eu ce alte cheltuieli....dar oare cit timp te poti imbuna cu gindul asta...oare cit timp poti sa ignoritoate astea....Unii cred ca sa mergi si sa muncesti in strainatate e ceva...minunat....poate insa daca esti fara familie poate....cu insa ....mai ales in varianta ca unul pleaca si celalalt ramine....cite familii sau destramat din motive timpite pur si simplu....sincer eu cred ca nu aveau ce cauta impreuna....probabil si situatia mea....


D-zeule am atit de multa nevoie de....liniste....ma intreb oare cind voi putea sa pun capul jos pe perna si sa ... am liniste....in ultimul timp ma rog divinitatii sa ma ajute....sa ma ajute sa fiu ceea ce trebuie sa fiu....orice ar insemna sau orice drum ar fi.....am obosit....

4 comentarii:

  1. stii, sunt lucruri pt care ma rog de ani buni, si nu pt mine..inca nu vad schimbari.e atat de greu sa crezi in ceva/cineva de multe ori.sunt momente in care suntem atat de jos,iar cei din jur par sa faca totul sa ne tina acolo. nici eu nu inteleg de unde atata rautate in oameni. nu cred k viata ii face rai, oricat de dura ar fi. eu am crezut k fiecare om are un pic de bun in el. de-asta poate am fost cu cineva in care toti vedeau rau.am sperat k iubirea poate schimba sufletul, poate lua din rautate. in final, dupa ce am luptat cu toti, cu el, cu mine, mi-am dat seama ca nu e adevarat. nu putem schimba ceva ce nu poate fi schimbat.tu vorbesti de distanta care desparte. neincrederea, raul din fiecare, lipsa unor sentimente reale+puternice,asta ii desparte pe oameni. mai spui k e greu sa fii...strain, singur, departe. eu stiu cum e sa fii singur "aproape", inconjurat de..."oameni". patul e la fel de gol si rece si in tara.
    iar...linistea e tare greu de gasit. poate daca ajungi sa fii impacat cu tine insuti, daca reusesti sa accepti ceea ce nu poate fi schimbat si sa-ti pastrezi visele, doar asa poti gasi...linistea. ai incredere ca va fi bine, ca ce trebuie sa se intample se va intampla, chiar dk drumul e tot mai lung. noapte buna!

    RăspundețiȘtergere
  2. stiu ... maddy ... stiu,unii oameni nu pot fi schimbati..e adevarat patul poatefi rece si gol si in tara..am simtit asta pe propia piele si eu si cel mai greu e cind lupti pentru asta fara rezultat....si eu am abandonat o lupta...si incep sa cred tot mai mult idea ca defapt inainte de a iubi pe altcineva trebuie sa invatam sa ne iubim pe noi insine

    RăspundețiȘtergere
  3. Bine zici Ady intai trebuie sa invatam sa ne iubim pe noi si in general sa invatam sa iubim si la fel cum uneori uitam se ne oferim noua insine iubire asa se intampla si fata de cei din jurul nostru nu oferim dar vrem sa primim.
    Stiu ca poate o sa fiu contrazisa dar cred ca nu ar trebui sa iti fie frica de ziua de maine si pana la urma de ce sa iti fie poate maine e mai bine si daca nu va fi dar sper ca nu sunt sigura vei gasi puterea sa treci peste , incerca sa vezi si partea plina a paharului o pierdere este castig pe alta parte si orice sfarsit este un inceput.

    RăspundețiȘtergere
  4. Ady fi tare, rezista! eu stiu cum stiu e...drumul a fost mereu casa mea. Nu e usor, dar hei, in viata asta ce e usor? Lumea e rea ca nu stie sa fie altfel, dar tu stii....
    Sa nu uiti ca nu esti niciodata singur, oricat de singur ti se pare ca esti

    RăspundețiȘtergere