eu...sufletul meu...viata

    Am venit aici ...in aceasta lume purtind un suflet...ce tarziu l-am inteles..dar care in timp ma modificat ..ca gindire si ca mod de a vedea viata si existenta in sine.Cind am inceput prima oara sa inteleg ce simt inauntrul meu...acel gol...acea nelamurire am inceput sa caut raspunsuri...ce au venit incet...in timp...Timpul insa si viata sint doi termeni insa diferiti ...aici..in aceasta forma de existenta.Cautand raspunsuri am facut poate o greseala ...nu stiu...pentru ca defapt totul era in mine inauntrul meu..dar eu am cautat in alta parte...si astfel nu am facut decit sa ma departez de realul in care traiesc....
    Visul ....visarea si dorinta au fost cu totul altele insa am facut greseli...pe rand ...si am mers mult mai departe de adevarul din mine.Acum ceva timp in urma cind in disperare de situatie la capatul puterilor...am cerut un ultim sacrificiu...ceva interzis....probabil sint totusi un om diferit...de restul...am avut drepturi pe care altii nu il au....Am cerut sa stiu de ce simt acest gol...de ce simt o lipsa personificata...de ce nimic nu e la locul lui ...acolo in mine....si am primit...Amintiri si trairi..multa fericire...cit si multa durere...si moarte....Nu inteleg nici acum de ce toate astea au fost lasate sa revina ... aici...odata cu sufletul...nu inteleg...de ce a trebuit sa stiu toate astea de ce a trebuit sa fac un drum pina dincolo ca ..."portile sa mi se deschida"....Doamne ...privind in urma imi dau seama ca totul pare sa se lege insa motivatia nu iese la iveala...Poate totul e doar pentru a stii ca......acel sentiment exista cu adevarat...sau poate ca ..cei doi ochi de inger...ea ...exista aici ....sau poate totul a fost...doar asa.Ultima varianta insa e vaga pentru ca tot ce am vazut si simtit a fost de o forta inimaginabila.....prea adinci trairi prea reale sentimente....Si totusi nu stiu...Intre timp pina ca acest vis sa-mi aduca adevarul...sau orice reprezinta...am mers pe un drum opus cred celui ce trebuia sa merg...poate totusi asta a fost destinul...sau soarta desi nu cred in nici unul din termeni...stiu ca avem puterea de a ne conduce singuri...de a ne ordona viata si orienta spre cea ce dorim....adevarat insa ca societatea in care traim ne limiteaza in parte orizonturile spre care vrem sa zburam...In principiile invatate de la parinti...in rindul societatii...in golul ce nu-l intelegeam...ascuns in visul meu am trait aproape douazeci de ani....mult ...mult prea mult timp plin de sperante si vise ce le credeam realizabile.... insa defapt erau irealizabile...AM ratacit atit de departe incit acum imi e foarte greu sa vad unde sint sau pe ce drum sa merg....In timp am lasat sa treaca multe....ocazii daca le pot numi asa...am pierdut multe...am inchis ochii pur si simplu si am ...sperat ca intr-o zi.....intr-o zi nu a venit...si pina la urma mi-am dat seama ca merg intr-o directie gresita...care ca sa o corectez ma va costa alt timp...alti ani poate...si mult efort...dar...exista un dar acum...dupa toata aceasta ratacire imi dau seama in ce am gresit...Sper insa ca de acum voi putea fi cea ce sint defapt.Nu am folosit niciodata....adevarul din mine...cea ce sint defapt...ce simt cu adevarat ca sintsau ca vreau sa fiu.
   De curind o persoana draga ma facut sa inteleg cu adevarat in ce stadiu ma aflu...in ce punct de decadenta am ajuns....si m-am ingrozit ... si uimitor e ca in parte cunosteam adevarul...dar niciodata nu m-am gindit ca am mers atat de mult in aceasta directie....defapt in jos....si abia atunci am realizat ca in mare parte tot ce a durut in toti ani ce au trecut...a fost din vina mea...pentru ca ma inchisesem in mine...pentru ca refuzam sa vad realitatea si traiam doar in visul si dorinta mea...nevrand sa vad ca defapt drumul e gresit...Acum insa de o saptamana sa format un gand ...o noua dorinta in mine ...nu stiu de unde are forta si energie...pentru ca eram la limite...insa acum...simt si vreau sa merg inainte...nu mai pot lasa timpul sa treaca...pentru ca timpul este esential aici in viata....dincolo.... e dincolo si chiar daca dincolo are inteles pentru mine nu ma intereseaza ...sint aici si acum vreau sa lupt pentru a deveni cea ce am vrut sa fiu candva...cea ce vreau sa fiu....Sint constient ca nu mai sint cel de ...candva...insa probabil va trebui sa fac mici modificari si sa merg inainte....pe loc nu pot sta....sincer nu-mi place ...iar pasii trebuie sa-i fac eu...nu altii...Din tot ce a fost pana acum in mine nu-mi ramane decit amintirea  unui trecut intunecat ...desi poate e c-am drastic termenul ,,voi folosi trecutul ca sfat...ca experienta si voi merge inainte in directia care mi-o doresc cu adevarat...de data asta intr-un nou mod...trebuie sa gasesc lumina in mine ... si o voi gasi atunci cind voi merge pe drumul meu....