vineri, 19 martie 2010

Cine sint...

...poate binele ...poate raul...poate lumina sau poate intunericul....defapt nimic pentru mine.....si totusi totul.....pentru tine.O secunda in infinitului timpului,o secunda ce nici macar nu e a mea...e a ta....si totusi...o secunda poate insemna un infinit...un infinit de ginduri,de temeri,de principii si idei ce defapt ne duc tot mai departe de adevar.O secunda in care dupa ce mai e si scurta...o complicam si mai mult...o viata ce defapt e aceasi peste tot...diferit fiind doar mediul , idea creata despre ea.....noi nu sintem decit.....acele vase de lut care de care mai pictate si mai impopotonate  cu tot felul de chestii...pline de ginduri ,sentimente,trairi ce le datoram scumpei evolutii umane....si undeva prin imensul numar de vase sintem noi ce simtim adevarata valoare...dar coplesiti de dependenta de viata ne e frica sa recunoastem ceea ce sintem...platim pacatele parintilor nostri.....o facem pentru ca alegerile ce ei le-au facut in trecut se rasfring asupra noastra,iar alegerile noastre se rasfring asupra copiilor nostri....se numeste evolutie...dar in ce directie...
  Implinirea vietii nu inseamna sacrificiu,ineseamna doar intelegerea ei...dar ne grabim inainte cu definitii si teorii...uitind insa ca acolo in noi e o voce ce spune ceva :)....dar nuuuuu...e mai usor sa fugim de ceea ce e in noi sa ne complacem in distrugerea a tot ce e sfint...in noi...asta pentru ca societatea ne face asa .Nu poti face aia ca parinti spun asa...nu poti face asa ca ce o sa zica lumea....hmm...cineva mia spus ca ceea ce eu urmeaza sa fac se poate numi lasitate ...si stiu ca asa o sa fie vazuta situatia in ochii celor din jur...dar nimeni nu a intrebat de ce...dar sa grabit sa defineasca....Asta e lumea in care traim...si la naiba cu viata si definitia ce i-o da lumea pentru ca eu nu voi urma decit ceea ce sufletul a incercat sa-mi spuna in tot acest timp...chiar daca am incercat sa-i astup glasul.Eh.....aici e o problema insa...poate sint las...vorba prietenului meu"Daca nu as fi las ,m-as fi sinucis inainte de a ma naste".Sau poate e efectul vietii...si mie teama sa spun ce simt....poate nesiguranta...poate....dorinta de a nu suferi si a nu crea suferinta.....ah...ginduri,idei......

Un comentariu:

  1. Ce suntem noi?Fiinte spirituale avand o experienta materiala si nu invers...Vasurile acelea de lut sunt doar aspectul material dar acel aspect e trecator,esenta omului este spiritul...Eu nu cred ca platim pacatele parintilor ...poate intr-un fel sau altul decizile parintilor afecteaza copii si ei ajung sa sufere dar fiecare avem crucea noastra nu o sa ne-o ia nimeni sa ne-o duca,noi ne-o ducem singuri.Eu cred ca esti putin confuz orice decizie vrei sa iei ia-o numai daca simti in sufletul tau ca este cea corecta si numai atunci cand nu te indoiesti deloc ca ar fi gresita,e greu de spus ceva tu singur trebuie sa iti gasesti calea

    RăspundețiȘtergere